Frumoasa şi Gâdea

De la un timp încoace viaţa publică din ţărişoară dă pe răscoale, plină pînă să debordeze de generozitatea unor domnişoare, care se consideră modele de succes şi îşi găsesc ecoul bine meritat în condeele a diverşi gazetari sau producători de televiziune.

Era să spun că aseară „finalul a încununat opera” – dar nu sînt nici pe departe atît de naivă încît să cred că e finalul!

Să reformulez: principalul post de ştiri din România, ne-a oferit un corolar al bunăvoinţei acestor tinere pline de reuşită (mai mult sau mai puţin) internaţională, dornice să împărtăşească şi celor mai puţin luminaţi din zaharurile împlinirii.

Prezenţa domnişoarei în emisiune a fost intens promovată, cu dorinţa limpede a realizatorilor, de a ne vedea pe toţi strînşi pe lîngă micul ecran precum muştele pe lîngă… lampă, cu caieţele de notiţe pregătite – în fine, unii dintre noi puteau să folosească prosoape sau şerveţele igienice, după nevoi, în cazul în care nu s-ar mai fi putut abţine şi şi-ar fi dat drumul… la şuvoiul de lacrimi izbucnit în faţa impresionantei poveşti sau la ce-ar mai fi avut pe la îndemînă, sub impactul copleşitorului succes internaţional al congenerei noastre de acelaşi neam.

Am avut şi eu caieţel, care, din păcate, a rămas gol – n-am putut nota nici o poveste pentru că fondul principal de cuvinte al invitatei domnului Gâdea îl concura îndeaproape pe al dogului meu german (fără nici o şansă de a-l depăşi, totuşi!). Am rămas, totuşi, cu o învăţătură: să pleci întotdeauna de acasă devreme, cu planul de a face bani şi cu visul de a deveni cîte ceva din tot ce vezi la televizor! Şi, pe măsură ce mă realizez că, poate, nu numai eu, ci şi o seamă de nefericite copile, pierdute între lipsa de comunicare parentală, degringolada sistemului de învăţămînt şi otrava televizată, ne-am zgîit în ecrane, îmi vine să scriu ca şi cînd aş urla: decît să aveţi asemenea certitudini, mai bine să aveţi numai îndoieli!

Să nu mă înţelegeţi greşit: nu sînt, nici pe departe, o persoană cu înclinaţii monahale şi nu dispreţuiesc deloc banii! Atîta vreme cît ei sînt consecinţa abilităţilor noastre, a felului în care am adăugat valoare lumii, în general şi vieţii individuale, mai ales – sînt bineveniţi! Mă îngrozeşte doar ideea că ei pot fi motivaţia a ceea ce întreprindem!

Să ne uităm un pic la aceste profiluri de domnişoare generoase – ce au în comun? Şi, în cele din urmă, ce-am avea de învăţat de la ele?

Background-ul e, cu singuranţă, unul comun: oraşe de provincie, familii lipsite de posibilităţi materiale sau tarate de comportamente emoţionale defavorizante pentru copil. Totuşi, fetele astea încă trăiesc cu sentimentul că lăsîndu-le să plece în lume cînd nici nu ştiau bine cum se numesc, părinţii au demonstrat „grijă” de ele, ba chiar şi „încredere”, insuflîndu-le valori nemuritoare – pe care nici nu le auzim pomenite, nici nu le vedem în faptă, dar stăm potoliţi, siguri că, dacă ne uităm dincolo de părţile lăsate cu generozitate la vedere, le găsim noi pe undeva.

De înţeles de ce, tot uitîndu-se la televizor, au vrut toateştrele o cale rapidă de ieşire dintr-un mediu damnat să nu le ofere nimic din ceea ce şi-ar fi dorit.

Care era capitalul care le putea evidenţia? Pe piaţa plină de bunătăţi, care era avantajul lor competitiv?

Uite, cea de aseară, recunosc, arată atît de bine încît merita să fie luată o dată chiar şi de domnul Gâdea, la dînsul în emisiune, mai ales cu girul prietenul său de suflet, tot mare realizator de profesie, care ne declarase că e „bună grav”, doar ca să ne îndrume către adevărata scară a valorilor. Celelalte – credincioase, ca şi ea! – au făcut un pact cu Dumnezeu şi pe unde el a mai greşit au compensat titularii de cont şi amicii lor chirurgi.

Una a încercat, pe la 18 ani, să-şi arate dragostea neţărmurită pentru un nefericit de consătean şi a avut, într-una de emisiunile de mare audienţă, clipa ei de glorie şi degradare. Mai tîrziu, un flăcău tomnatic cu un trecut bizar a legănat-o pe valuri în timp ce, vai!, nemernicii de la ziarele de scandal îi vînau intimitatea de pe plajă şi pac! în timp ce dubiile vagi despre sexualitatea lui s-au spart precum un balon de săpun, silicoanele ei nou-nouţe au rămas la vedere, iar cariera ei mediatică a izbucnit cu un succes răvăşitor – deci, încă o dată pac! Două iepuroaice dintr-o dată!

Cea de-a doua s-a apucat să defileze, cînd pe-acasă pe la un furnizor local de servicii preferenţiale pentru domni generoşi (oare de aici să fi învăţat generozitatea fetele noastre?!), cînd pe lîngă un, vai, alt flăcău tomnatic. În loc ca el să înfunde puşcăria pentru sex cu minore, iar ea să fie în grija asistenţilor sociali, au devenit amîndoi – din ce în ce mai căsătoriţi – vedete media, cu un canal dispus să cheltuiască bani pentru a le înregistra toate inepţiile, pentru a le prelucra electronic şi a le vărsa ca pe pahare de ambră în ochii celor care voiau să-şi umple mintea şi sufletul cu aventurile unei atît de frumoase iubiri.

Cea de-aseară, ce să vezi, tot de defilat s-a apucat, dar cu mult, mult mai devreme, departe de casă, pentru că, totuşi, deodorantele de existenţă sînt scumpe şi ineficiente în oraşe de provincie. Ca un făcut, izbucnirea ei în atenţia mass media internaţionale s-a făcut tot în preajma unui flăcău, e adevărat, tot către toamna vieţii, dar cu o notorietate mult mai mare decît a celor doi românaşi. Ceea ce, din păcate, nu e o diferenţă de nivel, ci una de nuanţă… E drept, una care se vede şi în cifre de contract şi în contacte (de business, desigur) – pentru că, după ce a devenit „ambasador de brand”, realizează o peliculă care cînd va fi, dacă va fi, va fi, cu siguranţă un răsunător succes internaţional, dar e atît de sigur că va fi încît ce rost mai are să nu rupem noi gura tîrgului jurnalistic şi s-o arătăm naţiei înainte de climax?! Că, oricum, climaxul va avea loc internaţional!

De unde ajungem şi la cea mai importantă trăsătură comună: tupeul. Şi, da, pentru asta merita să fie invitată graţioasa domnişoară internaţionalizată de aseară! Dacă celelalte două n-au mai avut curajul să deschidă gura în public, ea ne-a spus răspicat că asta nu e o lume în care reuşeşti dezbrăcîndu-te şi că ea e plătită ca să se îmbrace! Numai că, ce să vezi, a avut o carieră extinsă ca model de lenjerie intimă!

Să recapitulăm: care ar fi ingredientele care alcătuiesc un model de succes, în ţărişoară sau aiurea?

Se ia o doză sănătoasă de foame de banuţi, se amestecă bine cu un flăcău tomnatic şi posesor de cont, se sună nişte cunoştinte din presă şi se toarnă o poveste înlăcrimată despre orice pe toate canalele care se deschid. Se adaugă diverse manevre, de obicei cu un microfon, pînă cînd nivelul de notorietate care nu se ridica din fleşcăială nici cu fanfara militară, începe să dea semne de viaţă. Se umezeşte din cînd în cînd, cu grijă, la bază, ca să se păstreze verde. Se pozează la nivelul optim şi se dă la tot consumatorul de media!

Am şi eu modelele mele de succes şi dacă aş (mai) avea o fată aş fi mîndră să le am invitate în emisiune: Nadia Comăneci – mit în viaţă şi femeie superbă, Elisabeta Lipă – legendară campioană multi-medaliată olimpic, Iolanda Balaş Soter – o istorie vie a performanţelor atletice internaţionale, Maia Morgenstern – aleasă de un monstru sacru să contribuie cu un rol iconic la un film care a marcat cinema-ul contemporan, colaboratoare a unor regizori de geniu, Oana Pellea – actriţă al cărei succes internaţional a uimit lumea vestică, a cărei graţie unică şi înţelepciune profundă o fac unul dintre cei mai fascinanţi interlocutori de televiziune, Anamaria Marinca – o tînără al cărei talent a cucerit Londra şi nu numai, Nina Cassian, Ecaterina Oproiu, Lucia Hossu Longin…

Şi, credeţi-mă, pot continua cu astfel de emisiuni-portret cel puţin 3 ani!

Pentru cei care nu mai obosesc de lipsă de gust şi responsabilitate, dar mai ales pentru domnul Gâdea, tatăl unei fete: şi-ar dori ca fiicele lor să se uite la televizor şi să-şi asume modelele pe care ei le promovează?

Cîte vieţi de frumoase mai trebuie irosite în „succese” pentru ca gîzii responsabili de decapitarea spirituală a unor generaţii să se oprească?

Povestea asta n-a început şi, din păcate, nu se termină cu emisiunea de ieri – e veche de două decenii şi merge din rău în îngrozitor. În cele din urmă, cîte frumoase şi cîţi gîzi ne mai trebuie nouă, pînă cînd să ne fie suficient?

Basta!